Pana recent, in urma analizei datelor obtinute in urma studiilor clinice in care arau administrate antibiotice la copii, era suspectata o legatura intre administrarea antibioticelor si dezvoltarea simptomatologiei astmatice odata cu cresterea in varsta.

Totusi, in urma re-analizarii acestor date, precum si a unora obtinute din studii noi, cercetatorii au inceput sa puna la indoiala aceste concluzii. Motivul principal a fost datorat observatiei faptului ca wheezing-ul (respiratia suierata) infantil poate fi atat semn al unei infectii respiratorii, cat si al debutului simptomatologiei astmatice.

In general, exista o tendinta a medicilor pediatri de a considera wheezing-ul ca fiind strict semn de afectare infectioasa a arborelui respirator, pentru care se prescriu antibiotice.

Exista insa cazuri in care wheezingul nu e determinat de o infectie, si totusi acelor copii li se prescriu deseori antibiotice, datorita confuziei de diagnostic. Acesti copii dezvolta, la inaintarea in varsta, astm bronsic, si tocmai acest fapt a condus la concluzia eronata ca simptomele au fost determinate de antibioticele administrate in antecendente (asa-numita "cauzalitate inversa").

Luandu-se astfel in considerare principiile cauzalitatii inverse, s-au reanalizat datele din peste 20 de studii desfasurate in ultimii 10 ani. Concluzia a fost ca, desi nu poate fi exclus in totalitate, riscul ca un antibiotic sa induca astmul bronsic a fost mult diminuat, dupa cum a afirmat dr John Penders, de la Centrul Medical Universitar din Maastricht (Olanda).

Boala astmatica este dificil de diagnosticat la copiii cu varste mai mici de 6 ani, atat datorita dublei cauzalitati a wheezing-ului, cat si datorita imposibilitatii de a efectua teste respiratorii functionale la acesti copii (aceastea reprezentand principala modalitate de a diferentia cele doua diagnostice).

In urma acestor cercetari se reliefeaza doua concluzii, dupa cum puncteaza revista European Respiratory Journal:

- se contureaza din ce in ce mai evident necesitatea efectuarii unui studiu (tintit pe aceasta ipoteza a legaturii intre tratamentul antibiotic si astmul bronsic) care sa urmareasca evolutia copiilor pe o perioada suficient de lunga

- este necesara de asemena o evaluare mai atenta atat a copiilor care vin la medic prezentand wheezing, cat si a acelor copii care arata alte semne de infectii respiratorii, dat fiind ca, in peste 50% din cazuri, sunt prescrise antibiotice in situatii in care acestea sunt inutile (cum ar fi, de exemplu, infectiile virale). De altfel, este indicat in ghidurile terapeutice moderne ca, in cazurile in care simptomatologia nu este severa, sa se astepte 48-72 de ore pana la administrarea antibioticului. In acest rastimp, diagnosticul poate fi conturat mai bine sau e posibil chiar ca infectia sa se rezolve spontan.

Bibliografie

Surse: www.reuters.com, European Respiratory Journal (editia online) 13 Jan 2011