Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere: Verificati aici.

Malarie - tablou clinic, diagnostic, tratament
Boli Infectioase
26 Octombrie 2009 20:44


Malaria este cea mai importanta boala parazitara a omului. In fiecare an sunt afectati aproximativ 500 de milioane de oameni si determina aproximativ 3 milioane de decese.

Malaria este cauzata de protozoare din genul Plasmodium: cel mai frecvent Plasmodium vivax, Plasmodium ovale, Plasmodium malariae, Plasmodium falciparum. Malaria este cunoscuta inca din antichitate si se considera eradicata in Europa. Protozoarele au multiplicare intracelulara, asexuata la om si sexuata la vectorul transmitator, care este un tantar din genul Anopheles.
La om ciclul de multiplicare are doua etape - ciclul exoeritrocitar si ciclul eritrocitar.
Dupa ce se produce intepatura tantarului anofel sunt introduse in circulatie aproximativ cateva sute de paraziti sub forma de sporozoiti care dispar foarte rapid din circulatie si se cantoneaza in ficat. Primele celule afectate sunt hepatocitele - schizont preeritrocitar care ocupa hepatocitul si impinge nucleul la periferie. Dupa o anumita perioada membranare hepatocitare se rupe si se elibereaza merozoiti.

Acestia au capacitatea de a patrunde in hematii. Pana la patrunderea in hematii infectia este asimptomatica. Aceasta faza preeritrocitara are o durata variabila in functie de specia de Plasmodium. Faza preeritrocitara dureaza aproximativ doua saptamani la Plasmodium malariae, 6 zile la Plasmodium falciparum, 8 zile la Plasmodium vivax, 9 zile la Plasmodium ovale.

Unele specii (Plasmodium vivax si Plasmodium ovale) au capacitatea de a ramane in stare latenta o perioada mai indelungata la nivelul ficatului - pot determina recadere chiar si dupa mai multi ani.
O singura hematie este invadata de un singur parazit. Merozoitii au capacitatea de a se lega de receptori specifici ai membranei hematiei. Dupa ce patrund in aceasta merozoitul devine trofozoit, care consuma hemoglobina si in cateva ore se transforma in schizont adult. In aceasta faza malaria poate fi diagnosticata prin examinare la microscop. Hematiile sunt distruse, se elibereaza merozoiti care vor infecta alte hematii. Eliberarea merozoitiilor corespunde din punct de vedere clinic acceselor de febra si frison. Acest ciclu dureaza aproximativ doua zile pentru Plasmodium falciparum, Plasmodium vivax si Plasmodium ovale si aproximativ trei zile pentru Plasmodium malariae.

Ciclul sexuat incepe cu transformarea anumitor merozoitii in gametociti (femele si masculi). Acestia nu au capacitatea sa se divida in organismul uman si trebuie preluati de catre tantar pentru a se putea inchide ciclul biologic al parazitului.

Epidemiologie

Pentru transmiterea la om parazitul are nevoie de prezenta vectorului (tantarul anofel). Acesta se gaseste in majoritatea zonelor tropicale, in tot timpul anului, in zonele subtropicale in sezonul cald. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca aproximativ 45 % din populatie traieste in zone unde exista tantarul anofel. Plasmodium falciparum predomina mai ales in Africa, Plasmodium vivax in America Centrala si India. Plasmodium cu boala se intalneste practic numai in Africa.

In Romania cazurile sunt de import, boala se considera eradicata din anul 1961.

Patogenie

Gravitatea afectarii umane este dependenta de specia parazitului, de imunitatea gazdei si de densitatea parazitara. Plasmodium falciparum produce formele cele mai severe pentru ca are capacitatea de a infecta toate tipurile de hematii (imature, mature) si determina o parazitemie ridicata (pana la 30 % din totalul hematiilor circulante). Plasmodium vivax si Plasmodium ovale prefera hematiile imature, Plasmodium malariae doar pe cele mature - dar aceste specii determina o parazitemie scazuta de maxim 4 %.
Accesele regulate de febra sunt cauzate de dezintegrarea hematiilor si eliberarea in circulatie a merozoitiilor, resturilor de citoplasma, care determina eliberarea de interleukine. Acestea actioneaza asupra centrului hipotalamic al termoreglarii, determina cresterea temperaturii bazale, care duce la distrugerea schizontilor. In acest fel febra este un mecanism de aparare. Febra apare la intervale regulate, in accese, in functie de speciala de parazit - doua zile pentru Plasmodium falciparum, Plasmodium vivax si Plasmodium ovale si aproximativ trei zile pentru Plasmodium malariae.

Distrugerea hematiilor de catre parazit va determina aparitia anemiei. Exista mai multe mecanisme prin care aceasta apare, nu numai prin infestare cu paraziti. Acestia au capacitatea de a produce substante care inhiba eritropoieza sau, de asemenea, poate exista hemoliza mediata imunologic.

Manifestari clinice

Malaria este o boala care are o evolutie subacuta sau cronica, care poate avea complicatii si forme clinice variate.

Incubatia dureaza atata timp cat dureaza ciclul preeritrocitar (variabil in functie de specie, intre 6 zile si doua saptamani). In aceasta perioada nu se poate pune diagnosticul. Multiplicarea are loc in ficat. In anumite cazuri cu malarie cu Plasmodium vivax incubatia se poate prelungi pana la un an.

Malaria cu Plasmodium vivax - are o incubatie mai lunga, pana la trei saptamani sau in anumite cazuri extreme pana la un an. Perioada initiala se caracterizeaza prin manifestari nespecifice, cu febra neregulata, scaderea apetitului, greata, varsaturi, diaree, astenie, cefalee. Aceasta perioada de invazie dureaza aproximativ doua saptamani sau chiar mai putin.
Perioada de stare se caracterizeaza prin aparitia acceselor febrile, care apar mai ales dupa amiaza sau noaptea. Accesul dureaza pana la 10 ore, este precedat de semne prodromale: cefalee si greata. Se caracterizeaza prin: febra, frison, transpiratii. Febra este inalta, poate ajunge la 40 - 41 grade Celsius, dureaza cateva ore. Frisonul se instaleaza brusc poate dura aproximativ o ora. Starea generala este buna intre accesele febrile. Urmatorul acces survine in malaria cu Plasmodium vivax dupa aproximativ doua zile. Din acest motiv poarta numele de febra terta.

Se poate croniciza, se poate vindeca spontan in cativa ani. Tabloul cronic este caracterizat prin prezenta splenomegaliei, pacientii sunt paralizii, subponderali. Rata de avorturi spontane la pacientele insarcinate este crescuta. Examinarea hemoleucograme arata anemie, leucopenie cu neutropenie, hipergammaglobulinemie.

 

Malaria cu Plasmodium ovale - are o evolutie asemanatoare cu malarie cu Plasmodium vivax. Similar acesteia are o evolutie cronica.

Malaria cu Plasmodium malariae - are o incubatie care dureaza aproximativ 3 saptamani. Accesul febril survine la 3 zile, din acest motiv se mai numeste febra cuarta. Are o evolutie spre cronicizare, pot surveni recaderi, se poate complica cu afectare renala prin depuneri de complexe imune la nivelul rinichiului, poate determina insuficienta renala.

Malaria cu Plasmodium falciparum
Reprezinta cea mai grava forma de malarie, din cauza parazitemiei crescute, care poate ajunge pana la 30 %. Cele mai multe cazuri de mortalitate datorate malariei sunt cauzate de Plasmodium falciparum. Are o incubatie care dureaza intre 10 - 14 zile. Starea de invazie se caracterizeaza prin cefalee, mialgii, febra, greata, varsaturi.
Perioada de stare este caracterizata prin prezenta acceselor febrile - care seamana cu cele din malaria cu Plasmodium vivax, dar survin la intervale neregulate, iar pacientul are o stare continua de rau. Formele grave se caracterizeaza prin prezenta de febra in mod continuu, pe fondul careia apar alte ascensiuni febrile - aceste forme sunt datorate infestarii masive cu parazit. Pot fi prezente semne de afectare cardiovasculara - hipertensiune, bradicardie, este prezenta hepatosplenomegalia si afectarea renala. Afectarea cerebrala se manifesta prin cefalee intensa si obnubilare.
Malaria cu Plasmodium falciparum are de cele mai multe ori o evolutie favorabila cu tratament. In lipsa tratamentului exista un numar semnificativ de decese.

Exista mai multe criterii care diferentiaza formele grave - prezenta comei, hemoragiile retiniene, hepatosplenomegalia, convulsiile, insuficienta renala acuta, edemul pulmonar acut, hemoragiile spontane.

Diagnostic

Diagnosticul de certitudine se face prin evidentierea parazitului la microscop. Se recolteaza sange periferic, mai ales in perioada acceselor febrile. Se efectueaza frotiu si examen in picatura groasa. Se identifica specia de parazit pe baza criteriilor morfologice.

Se folosesc, de asemenea, technici de diagnostic serologic: reactie de imunofluorescenta indirecta, reactia de hemaglutinare indirecta, ELISA, amplificarea genomica.

Tratament

Principalele medicamente antimalarice sunt: chinina, clorochina, meflochina, pirimetamina, proguanil. Daca nu se poate obtine o confirmare parazitologica  imediata, se incepe un tratament specific in functie de simptomatologia pacientului. De preferat medicamentele antimalarice se administreaza pe cale orala. Cazurile severe se interneaza intr-o sectie de terapie intensiva.
Tratamentul simptomatic are o importanta mare in evolutia bolnavului. Se indica administrarea de antitermice la temperatura peste 38 grade Celsius. Se recolteaza hemoculturi, se verifica in permanenta parametrii biologici - hemograma, glicemie, creatinina, ionograma.
Au fost testate doua tipuri de vaccin: un vaccin antisporozoit si impotriva formelor hepatice (care insa are o slaba imunogenitate la om dar poate intrerupe ciclul natural al transmiterii malariei, pentru ca omul nu mai este infectant pentru tantar) si un vaccin care are efect impotriva stadiului intraeritrocitar, care ofera o buna protectie la copii si la adultii peste 45 ani. Imunogenitate nu este buna la grupa de varsta 5 - 45 ani.
Pentru persoanele care calatoresc in zone cu malarie se indica chimioprofilaxie cu clorochina sau meflochina. Se poate folosi si doxiciclina pentru tarile din Asia.

 

Alte informatii

Pagina OMS despre malarie

terapiamedicala.ro




Ultima modificare 07 Noiembrie 2010 22:17
 

Comentarii 

 
0 #1 4444 2011-07-05 10:42
barourile sunt institutii care genereaza ,, bete in roate
Raspundeti
 
 
0 #2 Maria 2013-06-09 11:59
Se poate ca tratamentul pentru malarie sa fie bun si pentru borelioza?
Raspundeti
 

Adaugati comentariu

Cod de securitate
Reincarcati