Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere: Verificati aici.

Toxiinfectie alimentara
Boli Infectioase
09 Octombrie 2009 08:58


Toxiinfectia alimentara este o afectiune determinata de consumarea unor alimente contaminate cu bacterii sau toxine bacteriene, cu un tablou clinic autolimitant. Diagnosticul de toxiinfectie alimentara presupune existenta si a unor criterii epidemiologice, adica aparitia concomitenta a unor simptome asemanatoare la mai multe persoane care au consumat acelasi aliment.

Exista multi agenti patogeni care pot determina toxiinfectie alimentara: stafilococul, streptococul, Bacillus cereus, anumite specii de Clostridium (Clostridium botulinum, Clostridium perfringens), Salmonella typhi, Shigella, Escherichia coli, Vibrio parahemolyticus si altii. Fiecare dintre acesti germeni patogen determina toxiinfectii alimentare cu caracteristici clinice particulare.

Toxiinfectiile alimentare apar in focare, dupa cum a fost mentionat anterior, aceasta fiind un criteriu de diagnostic. Contaminarea alimentelor este favorizata de lipsa masurilor de igiena, insuficienta preparare termica, care favorizeaza multiplicarea germenilor. Boala este determinata de ingestia bacteriilor sau doar a toxinelor acestora. Exista numeroase cai de contaminare a alimentelor, incepand de la sursa pana la perioada de pastrare. De exemplu, ouale pot fi contaminate cu Salmonella in perioada de formare, in oviductul pasarilor. Prepararea alimentelor cu maini murdare creste riscul de contaminare cu stafilococ. In general, cele mai frecvente alimente implicate sunt de natura proteica.

Alimentele care contin grasimii sau glucide determina rareori toxiinfectie alimentara. Acest fapt se datoreaza preferintei bacteriilor pentru un anumit mediu. De exemplu, stafilococul se multiplica cu precadere in alimente de natura proteica sarate. Consumarea alimentelor fara preparare termica anterioara creste riscul de aparitie a toxiinfectiei alimentare. Multe din toxinele continute in alimente sunt sensibile la caldura si pot fi distruse prin preparare termica.

Patogenie

In functie de tipul de bacterie, mecanismul patogenic este diferit. De exemplu, toxiinfectiile cu stafilococ sunt cauzate de o toxina produsa de acesta. Toxiinfectia alimentara cu Salmonella are un model citotoxic, in care leziunile sunt determinat de agresiune directa a bacteriei asupra epiteliului intestinal.


Toxiinfectia alimentara determinata de stafilococ

Dupa cum a fost mentionat anterior, acest tip de toxiinfectie se asociaza mai ales cu consumul de lactate, produse de patiserie sarate. Incubatie este scurta, de ordinul orelor, pentru ca este ingerata toxina deja continuta in alimente. Toxiinfectia debuteaza brusc cu varsaturi frecvente si durere la nivelul epigastrului. In anumite cazuri acestea pot fi singurele semne ale bolii. Alteori, pot apare scaunele diareice apoase. Febra lipseste. In cele mai multe cazuri, toxiinfectia cu stafilococ scade rapid in intensitate, foarte rar se pot asocia cu complicatii.


Toxiinfectia alimentara cu Salmonella

Acest tip de toxiinfectie este cauzat de actiunea directa a bacteriei asupra celulelor (mecanism citotoxic). Este clasica asocierea intre infectia cu Salmonella si oua, carne. De asemenea, mai poate fi determinata de consumul de lactate. Pentru ca nu exista o toxina deja formata, incubatie este mai lunga. Frecvent apare febra. Enterocolita debuteaza cu greata, dureri abdominale. Scaunele au un aspect moale, sunt frecvente si urat mirositoare. Varsaturile alimentare sunt frecvente. Starea generala este mai alterata iar evolutia este mai lunga. Toxiinfectia cu Salmonella determina manifestari mai severe la persoanele in varsta sau cu deficit imun, prin deshidratare si dezechilibrele hidroelectrolitice, precum si din cauza invaziei salmonelelor la nivel intestinal. Aceste bacterii au capacitatea de a depasi bariera intestinala, pot difuza in tot organismul. Convalescenta este mai lunga decat in toxiinfectia stafilococica. Dupa vindecarea clinica, exista posibilitatea ca pacientul sa ramana purtator aproximativ jumatate de an.

 

Toxiinfectia alimentara determinata de Escherichia coli

Aceasta bacterie are capacitatea atat de a produce o toxina, cazul in care vor evolua pe modelul descris la toxiinfectia stafilococica, iar unele specii au capacitatea de a produce invazie cu leziuni care pot determina uneori hemoragie sau chiar scaune sanguinolente. Un anumit tip de Escherichia coli poate determina sindrom hemoliticuremic.


Toxiinfectia alimentara cu Clostridium perfringens

Apare dupa consumul unor preparate de carne si are o evolutie invaziva, determinand o toxiinfectie alimentara care asociaza febra, varsaturi, dureri abdominale importante, diaree apoasa urat mirositoare.

 

Toxiinfectia alimentara cu Bacillus cereus

Este intalnita dupa consumul de orez decorticat. Bacteria elibereaza o toxina care este deja formata in momentul consumului. Din acest motiv evolutia este scurta, rapid, cu absenta febrei, predominenta varsaturilor alimentare repetate. Diareea poate lipsi sau apare ulterior.


Diagnostic

Diagnosticul se bazeaza pe contextul epidemiologic (aparitia la mai multe persoane care au consumat acelasi aliment), tabloul clinic sugestiv. Investigatiile de laborator pot evidentia modificari ale echilibrului hidroelectrolitic determinat de deshidratare, care poate cauza si cresterea hematocritului. De asemenea, scaderea volumului circulant sanguin poate contribui la instalarea unei insuficiente renale acute, manifesta prin cresterea ureei si creatininei. Examenul bacteriologic furnizeaza date asupra agentului patogen. Aceasta poate fi identificat cel mai frecvent in scaun, cu ajutorul coproculturilor. Agentul patogen trebuie cercetat si alimentele care ar fi putut determina toxiinfectie. Mai rar, in cazul speciilor care poseda capacitatea de invazie, germenul poate fi identificat in hemocultura.

 

Tratament

In formele de toxiinfectie alimentara prin mecanism toxice nu sunt indicate antibioticele, pentru ca nu exista germeni asupra carora acestea sa actioneze. Toxiinfectiile alimentare febrile sau cu evolutie prelungita, precum si cele care survin la pacientii cu deficit imun, varstnici sau sugari necesita tratament antibiotic.

Pentru pacientii care au intoleranta alimentara regimul alimentar trebuie sa contina lichide bogate in electroliti. Este preferata rehidratarea cu supa de zarzavat, ceai de menta, suc de morcovi, zeama de orez. Sunt indicate in prima zi urmatoarele alimente: biscuiti simpli, orez, supa de legume, branza proaspata, iaurt.

Alimentele care trebuie evitate sunt: fructele si legumele crude, dulciurile, condimentele, cartofii, fasolea.

in cazurile cu deshidratare severa se recomanda reechilibrare hidroelectrolitica pe cale venoasa. Tratamentul simptomatic se bazeaza pe folosirea antiemeticelor de tipul metoclopramidului, combaterea febrei cu antitermice.

terapiamedicala.ro




Ultima modificare 09 Noiembrie 2010 18:49
 

Adaugati comentariu

Cod de securitate
Reincarcati